PISA 2025 · România · Analiză MathTeacher

PISA: dificultăți de bază.
O problemă serioasă, în trei domenii.

52% dintre elevii evaluați în România sunt sub pragul de bază la matematică, 48% la lectură și 46% la științe. Explicăm ce pot și ce nu pot spune aceste cifre, unde se află nivelul 2 și de ce este nevoie de intervenție educațională.

Elevi de aproximativ 15 ani · Evaluare din 2025
Rezultate publicate în 2026 · Sursa: OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

MATEMATICĂ / ROMÂNIA
52%

sub nivelul 2 de competență

Matematică: 52% sub nivelul 2, 48% la nivelul 2 sau peste, în România.Sculptură izometrică din 100 de blocuri egale: 30 sub nivelul 1a, 22 la nivelul 1a, 44 la nivelurile 2–4 și 4 la nivelurile 5–6. O separare între grupuri evidențiază pragul de bază. Un bloc reprezintă un punct procentual; poziția și lumina sunt decorative.100 DE BLOCURI · 100%
30% sub 1a22% la 1a44% la 2–44% la 5–6
O sculptură din 100 de blocuri · 1 bloc = 1 punct procentual.
30% + 22% = 52% sub prag. 44% + 4% = 48% la nivelul 2 sau peste. Figura 4, PDF p. 5; grupa 2–4 calculată prin diferență.
52%sub nivelul 2 la matematică
Media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică): 35%
48%sub nivelul 2 la lectură
Media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică): 31%
46%sub nivelul 2 la științe
Media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică): 26%

Pentru părinți / Dincolo de clasamente

Ce ne spune PISA despre pregătirea copiilor pentru viață?

PISA — Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor — este evaluarea coordonată de OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), care urmărește cum folosesc elevii de aproximativ 15 ani ceea ce au învățat. Testele verifică aplicarea matematicii, înțelegerea textelor și raționamentul științific în situații care cer interpretare, argumentare și rezolvare de probleme. În ediția 2025, accentul a fost pus pe științe, iar matematica și lectura au fost domenii secundare. Elevii au susținut un test de două ore, fiecare fiind evaluat în două domenii, prin combinații diferite de întrebări cu variante de răspuns și răspunsuri construite. Un chestionar de aproximativ 35 de minute a completat imaginea despre obiceiurile și condițiile lor de învățare. În România au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentând aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani — circa 76% din populația de această vârstă. La nivel internațional, evaluarea a implicat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. Pentru un părinte, miza este să înțeleagă dacă propriul copil poate transforma cunoștințele în judecată și autonomie; rezultatul național oferă context, iar nevoile lui concrete se clarifică printr-o evaluare individuală.

Sursa: documentul PISA furnizat, pp. 10–11. Eșantionul reprezintă populația acoperită de studiu; rezultatele nu sunt note individuale și nu descriu fiecare copil.

Începem cu întrebarea esențială

„Văd nivelul 1a în PDF.
Unde este nivelul 2?”

Figura 4 din document colorează două categorii de performanță joasă și categoria de performanță avansată. Între ele, o zonă gri rămâne fără o etichetă proprie în legendă. Ea corespunde nivelurilor 2–4. În graficele de mai jos, această zonă devine verde și primește o explicație explicită.

SUB PRAG

Sub 1a + nivelul 1a

Ambele categorii sunt sub nivelul 2. Se adună pentru a afla ponderea elevilor care nu ating pragul de bază. „1a” este denumirea unui nivel de competență, nu o clasă școlară și nu o notă.

DE AICI ÎNCEPE PRAGUL DE BAZĂ

Nivelul 2 → 3 → 4

Nivelul 2 este începutul competenței de bază descrise de PISA. Nivelurile 3 și 4 presupun cerințe mai ridicate. În această figură, cele trei niveluri apar împreună; procentele lor individuale nu sunt precizate.

PERFORMANȚĂ AVANSATĂ

Nivelurile 5 și 6

Elevii pot aborda sarcini mai complexe. Acest grup face parte din totalul „nivelul 2 sau peste”. Nu se adaugă încă o dată peste acel total.

Exemplu: matematică, România

30% + 22% = 52% sub nivelul 2

44% + 4% = 48% la nivelul 2 sau peste

48% nu înseamnă „exact nivelul 2”. Include nivelurile 2, 3, 4, 5 și 6. Nu inventăm o pondere separată pentru nivelul 2: PDF-ul nu o indică în această figură.

Privirea de ansamblu / Sub pragul de bază

Problema este extinsă în toate cele trei domenii.

Coloanele arată elevii care NU ating nivelul 2. Cu cât coloana este mai înaltă, cu atât ponderea dificultăților de bază este mai mare. România depășește media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) în fiecare domeniu.

Câți elevi sunt sub nivelul 2?

PROCENTE · 2025
RomâniaMedia OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)
Elevi sub nivelul 2: România și media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), procente.Sub nivelul 2. Matematică: 52% România, 35% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Lectură: 48% și 31%. Științe: 46% și 26%. Scala comună pornește de la zero; o coloană mai înaltă înseamnă mai mulți elevi sub pragul de bază.0%25%50%75%100%52%RO35%Ref.Matematică48%RO31%Ref.Lectură46%RO26%Ref.Științe
La matematică, România are 52% sub prag, față de 35% în OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică); la lectură, 48% față de 31%; la științe, 46% față de 26%. Înălțimea feței frontale indică procentul, pe o scală comună 0–100%. Culoarea violet reprezintă România, verdele închis media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică); aici culorile disting populațiile, nu nivelurile. Sursa: figura 4, PDF p. 5.
Vezi valorile și diferențele
Elevi sub nivelul 2, în 2025
DomeniuRomâniaOCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)Diferență
Matematică52%35%+17 p.p.
Lectură48%31%+17 p.p.
Științe46%26%+20 p.p.

Pentru elev: a ști formula este un început. Următorul pas este să recunoști când se aplică și să explici de ce rezultatul are sens. Aceasta este o direcție de lucru propusă de MathTeacher.

Domeniul 1 / România și media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Matematică

Mai mult de jumătate dintre elevi sunt sub pragul de bază.

52%sub nivelul 2

Toți elevii, împărțiți pe grupe de nivel

Prisme segmentate 3D

Fiecare bară = 100%. Citește de la stânga la dreapta: dificultăți mari → performanță avansată.

Matematică: distribuția completă pe grupe de nivelMatematică. România: Sub nivelul 1a: 30%; Nivelul 1a: 22%; Nivelurile 2–4: 44%; Nivelurile 5–6: 4%. OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică): Sub nivelul 1a: 15%; Nivelul 1a: 20%; Nivelurile 2–4: 57%; Nivelurile 5–6: 8%. Linia punctată marchează începutul nivelului 2, nu un procent fix al axei.România30%22%44%4%↑ De aici: nivelul 2 și pesteReferință15%20%57%8%↑ De aici: nivelul 2 și peste0%25%50%75%100%
Sub nivelul 1a30% RO / 15% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Dificultăți foarte mari

Nivelul 1a22% RO / 20% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Încă sub pragul de bază

Nivelurile 2–444% RO / 57% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Pragul de bază atins sau depășit

Nivelurile 5–64% RO / 8% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Performanță avansată

Cum obținem totalul sub prag: 30% + 22% = 52% în România, față de 15% + 20% = 35% în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Nivelurile 2–4 sunt calculate: 100 − 30 − 22 − 4 = 44%. Procente rotunjite; sursa: figura 4, PDF p. 5.
Tabel complet și proveniența valorilor
Matematică — PISA 2025
Grupă de nivelROOCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)Proveniență
Sub nivelul 1a30%15%Etichetă din figura 4
Nivelul 1a22%20%Etichetă din figura 4
Nivelurile 2–444%57%Calcul prin diferență
Nivelurile 5–64%8%Etichetă din figura 4

Diagrama, explicată pas cu pas

Ce reprezintă fiecare zonă?

Dintr-un total ilustrativ de 100 de elevi, 30 sunt sub nivelul 1a, iar alți 22 sunt la nivelul 1a. Împreună înseamnă 52% sub nivelul 2. Cei 44% din zona verde sunt la nivelurile 2–4, iar cei 4% din zona violet sunt la nivelurile 5–6. Prin urmare, 44% + 4% = 48% ating cel puțin nivelul 2.

De ce este grav?

Problema nu se limitează la exerciții de dificultate mare. Pragul de bază privește recunoașterea matematicii dintr-o situație simplă, fără ca metoda să fie indicată direct. Faptul că 52% sunt sub acest prag arată cât de răspândită este fragilitatea aplicării cunoștințelor. Media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) pentru aceeași categorie este 35%: o diferență de 17 puncte procentuale.

+17 p.p.mai mulți elevi sub prag în România decât în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Ce presupune pragul de bază?

La nivelul 2, elevul poate recunoaște cum se reprezintă matematic o situație simplă: de exemplu, compararea distanțelor pe două trasee sau conversia unui preț în altă monedă. La nivelurile 5–6, poate modela situații complexe și compara strategii de rezolvare.

Descriere sintetizată din PDF, pp. 5. A fi sub prag nu înseamnă absența oricărei cunoștințe, ci că pragul respectiv de competență nu este atins.

Exemplu explicativ MathTeacher · nu este un item PISA

Două oferte au prețuri și cantități diferite. Care are prețul mai mic pe unitate? Elevul trebuie să aleagă ce calculează, să folosească aceleași unități și să explice alegerea. Nu este suficient să recite o formulă.

Ce putem face în pregătire: În pregătirea la matematică, verificăm mai întâi înțelegerea enunțului, sensul operațiilor și alegerea metodei. Exersarea poate trece apoi de la exemple ghidate la situații noi, rezolvate independent.

Domeniul 2 / România și media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Lectură / înțelegerea textului

Aproape jumătate sunt sub pragul de bază al înțelegerii textului.

48%sub nivelul 2

Toți elevii, împărțiți pe grupe de nivel

Inele în relief 3D

Fiecare inel = 100%. Lungimea arcului, pe fața circulară, reprezintă procentul. Începe de sus și urmărește culorile în sensul acelor de ceasornic.

Lectură: inele 3D, distribuția pe niveluriLectură / înțelegerea textului. România: Sub nivelul 1a: 24%; Nivelul 1a: 24%; Nivelurile 2–4: 51%; Nivelurile 5–6: 1%. OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică): Sub nivelul 1a: 12%; Nivelul 1a: 19%; Nivelurile 2–4: 63%; Nivelurile 5–6: 6%. Arcele sunt proporționale cu procentele. Grosimea și umbrele sunt decorative.România48%sub nivelul 224% · 24% · 51% · 1%Referință31%sub nivelul 212% · 19% · 63% · 6%
Sub nivelul 1a24% RO / 12% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Dificultăți foarte mari

Nivelul 1a24% RO / 19% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Încă sub pragul de bază

Nivelurile 2–451% RO / 63% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Pragul de bază atins sau depășit

Nivelurile 5–61% RO / 6% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Performanță avansată

Cum obținem totalul sub prag: 24% + 24% = 48% în România, față de 12% + 19% = 31% în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Nivelurile 2–4 sunt calculate: 100 − 24 − 24 − 1 = 51%. Procente rotunjite; sursa: figura 4, PDF p. 5.
Tabel complet și proveniența valorilor
Lectură / înțelegerea textului — PISA 2025
Grupă de nivelROOCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)Proveniență
Sub nivelul 1a24%12%Etichetă din figura 4
Nivelul 1a24%19%Etichetă din figura 4
Nivelurile 2–451%63%Calcul prin diferență
Nivelurile 5–61%6%Etichetă din figura 4

Diagrama, explicată pas cu pas

Ce reprezintă fiecare zonă?

Primele două categorii, sub nivelul 1a și la nivelul 1a, au câte 24%. Împreună dau 48% sub nivelul 2 la lectură. Zona verde reprezintă 51% la nivelurile 2–4, iar segmentul violet foarte îngust reprezintă 1% la nivelurile 5–6. Așadar, 51% + 1% = 52% sunt la nivelul 2 sau peste.

De ce este grav?

A citi cuvintele și a înțelege informația sunt lucruri diferite. Raportul arată o vulnerabilitate extinsă în folosirea textelor pentru a identifica idei și informații. Sub prag sunt 48% în România, față de 31% în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). La capătul avansat al scalei se află doar 1%, față de 6% în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

+17 p.p.mai mulți elevi sub prag în România decât în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Ce presupune pragul de bază?

La nivelul 2, elevul poate identifica ideea principală într-un text de lungime moderată, poate găsi informații pe baza unor criterii și poate reflecta asupra scopului și formei textului atunci când este îndrumat explicit. Nivelurile avansate includ texte lungi, concepte abstracte și distincția dintre fapte și opinii pe baza unor indicii implicite.

Descriere sintetizată din PDF, pp. 5–6. A fi sub prag nu înseamnă absența oricărei cunoștințe, ci că pragul respectiv de competență nu este atins.

Exemplu explicativ MathTeacher · nu este un item PISA

Un anunț conține un termen-limită, două condiții și o excepție. Poți spune cine este eligibil și ce trebuie făcut, folosind informații precise din text? Aceeași atenție este necesară pentru a înțelege ce se cere într-o problemă de matematică.

Ce putem face în pregătire: O direcție de lucru este citirea activă: reformularea cerinței, identificarea informației relevante și justificarea răspunsului prin text. PISA evaluează lectura; nu măsoară separat aici gramatica, istoria literară sau întreaga programă de limba română.

Domeniul 3 / România și media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Științe

Aproape jumătate sunt sub pragul de bază al competenței științifice.

46%sub nivelul 2

Toți elevii, împărțiți pe grupe de nivel

Coloane cilindrice segmentate 3D

Fiecare coloană = 100%. Înălțimea fiecărei benzi de pe corpul cilindrului reprezintă procentul. Citește de jos în sus, de la dificultăți mari spre performanță avansată.

Științe: cilindri 3D, distribuția pe niveluriȘtiințe. România: Sub nivelul 1a: 20%; Nivelul 1a: 26%; Nivelurile 2–4: 52%; Nivelurile 5–6: 2%. OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică): Sub nivelul 1a: 8%; Nivelul 1a: 18%; Nivelurile 2–4: 67%; Nivelurile 5–6: 7%. Înălțimea liniară a segmentelor reprezintă procentul. Capacele eliptice nu adaugă valoare.România20%26%52%2%46% sub nivelul 2Referință8%18%67%7%26% sub nivelul 2
Sub nivelul 1a20% RO / 8% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Dificultăți foarte mari

Nivelul 1a26% RO / 18% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Încă sub pragul de bază

Nivelurile 2–452% RO / 67% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Pragul de bază atins sau depășit

Nivelurile 5–62% RO / 7% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Performanță avansată

Cum obținem totalul sub prag: 20% + 26% = 46% în România, față de 8% + 18% = 26% în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Nivelurile 2–4 sunt calculate: 100 − 20 − 26 − 2 = 52%. Procente rotunjite; sursa: figura 4, PDF p. 5.
Tabel complet și proveniența valorilor
Științe — PISA 2025
Grupă de nivelROOCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)Proveniență
Sub nivelul 1a20%8%Etichetă din figura 4
Nivelul 1a26%18%Etichetă din figura 4
Nivelurile 2–452%67%Calcul prin diferență
Nivelurile 5–62%7%Etichetă din figura 4

Diagrama, explicată pas cu pas

Ce reprezintă fiecare zonă?

20% sunt sub nivelul 1a, iar 26% se află la nivelul 1a. Suma este 46% sub nivelul 2. Restul de 54% include 52% la nivelurile 2–4 și 2% la nivelurile 5–6. În medie în OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), ponderea sub prag este 26%, iar 74% ating nivelul 2 sau peste.

De ce este grav?

Diferența de 20 de puncte procentuale față de OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), pentru ponderea sub nivelul 2, este cea mai mare dintre cele trei domenii prezentate. Miza este folosirea cunoștințelor pentru a interpreta fenomene și dovezi, nu doar reproducerea unor definiții. Scorurile medii apropiate de cele din 2022 nu înseamnă că nivelul actual este satisfăcător.

+20 p.p.mai mulți elevi sub prag în România decât în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Ce presupune pragul de bază?

La nivelul 2, elevul poate recunoaște explicația corectă a unor fenomene științifice familiare și poate folosi aceste cunoștințe pentru a verifica, în situații simple, dacă o concluzie este susținută de date. La nivelurile 5–6, cunoștințele sunt aplicate autonom inclusiv în situații nefamiliare.

Descriere sintetizată din PDF, pp. 3, 5. A fi sub prag nu înseamnă absența oricărei cunoștințe, ci că pragul respectiv de competență nu este atins.

Exemplu explicativ MathTeacher · nu este un item PISA

Două plante sunt urmărite într-un experiment, dar primesc cantități diferite atât de apă, cât și de lumină. Putem afirma că diferența de creștere este produsă doar de lumină? Explicația trebuie să țină seama de condițiile comparate, nu doar de rezultatul observat.

Ce putem face în pregătire: O direcție de lucru este legarea explicației de dovezi: ce observăm, ce putem deduce și ce nu putem concluziona încă. Tabelele, graficele și întrebările despre experimente ajută la exersarea acestui tip de raționament.

Ce arată comparația pe termen mai lung

Ponderea dificultăților de bază a crescut față de 2015.

Matematică+12 p.p.

creșterea ponderii sub nivelul 2
2015 → 2025

Lectură / înțelegerea textului+9 p.p.

creșterea ponderii sub nivelul 2
2015 → 2025

Științe+7 p.p.

creșterea ponderii sub nivelul 2
2015 → 2025

Aceste valori sunt creșteri în puncte procentuale, raportate de OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), nu creșteri procentuale relative și nici puncte pe scala de scor PISA. Ele arată o extindere a dificultăților de bază pe parcursul deceniului. Datele nu stabilesc singure ce măsură educațională a produs schimbarea. Sursa: PDF, p. 3.

Nu adunăm 52% + 48% + 46%. Sunt rezultate pentru domenii diferite, iar grupurile se pot suprapune. Din aceste trei procente nu aflăm câți elevi au dificultăți simultan în toate domeniile. Pentru un elev concret este necesară o evaluare individuală.

Dincolo de scoruri / Procesul contează

Învățarea începe cu întrebări bune.

Chestionarele PISA descriu și obiceiurile elevilor. Aceste răspunsuri oferă context despre studiu, fără a măsura direct calitatea fiecărei ore de învățare.

Planificare, verificare, ajutor

SFERE COMPARATIVE 3D
RomâniaMedia OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)
Obiceiuri de învățare declarate: România și media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), procente.Planificarea studiului: 45% România, 37% OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Verificarea înțelegerii: 53% și 49%. Ajutor cerut profesorului: 75% și 77%.0%25%50%75%100%Își planifică studiul45% RO37% ref.Își verifică înțelegerea53% RO49% ref.Cer ajutor profesorului75% RO77% ref.
Fiecare pereche compară același comportament în România și în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Sfera violet reprezintă România; sfera verde reprezintă OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Poziția centrului indică procentul; dimensiunea sferei și reflexia luminii sunt decorative. De exemplu, 45% dintre elevii din România declară că își planifică studiul, față de 37% în OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Segmentul leagă cele două valori și face vizibilă diferența de 8 puncte procentuale. Primele două comportamente sunt raportate „des” sau „foarte des”; ajutorul este cerut când este necesar. Acestea sunt răspunsuri la chestionar, nu niveluri de competență. PDF, p. 8.
Vezi datele în tabel
Obiceiuri declarate, 2025
ComportamentROOCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)
Își planifică studiul45%37%
Își verifică înțelegerea53%49%
Cer ajutor profesorului75%77%

O resursă de construit: autonomia.

În România, proporțiile declarate pentru planificare și verificarea înțelegerii sunt numeric peste mediile OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Totuși, doar 45% declară că își planifică frecvent studiul.

Aceste procente nu demonstrează că elevii dintr-o țară învață mai eficient: răspunsurile pot reflecta și diferențe culturale sau de interpretare a întrebărilor.

ÎNCEARCĂ LA URMĂTOAREA PROBLEMĂ
  1. Ce știu și ce trebuie să aflu?
  2. De ce aleg această metodă?
  3. Cum verific rezultatul?

Context / O imagine nuanțată

Mai puține absențe declarate.
Mai multe întârzieri.

Indicatorii nu evoluează toți în aceeași direcție. O concluzie corectă păstrează această diferență.

Prezența la școală, în timp

ROMÂNIA · %
Zi absentatăOră absentatăÎntârziere
Absențe și întârzieri declarate în România, în 2018, 2022 și 2025.În 2018, 2022 și 2025: cel puțin o zi absentată 50%, 46%, 33%; cel puțin o oră absentată 60%, 60%, 39%; întârzieri 58%, 57%, 65%. Răspunsuri despre cele două săptămâni dinaintea testului.0%25%50%75%100%50%46%33%60%60%39%58%57%65%201820222025
Fiecare bandă în relief urmărește procentul celor care declară cel puțin o situație în cele două săptămâni anterioare testului. Linia violet coboară de la 50% la 33% pentru o zi absentată; cea verde de la 60% la 39% pentru o oră absentată. Linia portocalie ajunge la 65% pentru întârzieri, peste valoarea din 2018. Categoriile se pot suprapune, deci procentele nu se adună. Citește valoarea de pe muchia superioară, pe care sunt marcate punctele; grosimea benzii este decorativă. Distanța dintre ani este proporțională cu timpul; segmentele unesc observațiile, fără a indica valori măsurate în anii intermediari. PDF, p. 10.
Vezi seria completă
Răspunsurile elevilor din România
AnZi absentatăOră absentatăÎntârziere
201850%60%58%
202246%60%57%
202533%39%65%
−13 p.p.cel puțin o zi absentată:
46% în 2022 → 33% în 2025
+8 p.p.întârzieri la școală:
57% în 2022 → 65% în 2025

Nu urmărim aceiași elevi în timp, ci cohorte diferite. Aceste diferențe descriptive nu stabilesc cauza schimbărilor și nu explică singure rezultatele la matematică.



Din raport / Ce se află în jurul rezultatelor

Rezultatele se formează într-un context. Sprijinul trebuie să țină cont de el.

O explicație serioasă nu reduce dificultățile la „elevii nu vor să învețe”. Raportul descrie resurse, obiceiuri, relații și experiențe școlare. Aceste informații completează rezultatele la teste; nu permit atribuirea întregii probleme unei singure cauze.

01 / Oportunități inegale

Dezavantajul social este asociat cu rezultate mai slabe, dar nu stabilește potențialul unui copil.

122 punctediferență la științe între sfertul cel mai avantajat și sfertul cel mai dezavantajat, în România

85 punctediferența corespunzătoare în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

7% / 12%elevi dezavantajați cu rezultate în sfertul superior la științe, în propria țară: România / media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Raportul arată că diferența socioeconomică la științe s-a lărgit în România între 2015 și 2025: rezultatele elevilor dezavantajați au scăzut, în timp ce rezultatele celor avantajați au rămas stabile. Vorbim despre puncte pe scala PISA, nu despre procente și nici despre note școlare. Diferența nu trebuie transferată automat la matematică sau lectură.

Există și elevi care obțin rezultate foarte bune în ciuda dezavantajului: 7% dintre elevii dezavantajați din România ajung în sfertul superior al performanței naționale la științe, față de 12% în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). „Dezavantajat” și „performant” nu sunt categorii incompatibile. În același timp, existența acestor elevi nu justifică ignorarea obstacolelor întâmpinate de ceilalți.

Implicație pentru sprijinul educațional: o evaluare inițială trebuie să clarifice atât lacunele, cât și condițiile de lucru: timpul disponibil, accesul la materiale și posibilitatea de a primi feedback. Aceasta este o recomandare MathTeacher; raportul nu măsoară efectul unui anumit program de meditații.

Sursa: PDF, p. 7. Grupurile socioeconomice reprezintă sferturi ale populației de elevi din fiecare țară; performanța superioară este definită tot în raport cu propria țară.

02 / Tehnologie și atenție

Timpul petrecut pe dispozitive nu este automat timp de învățare.

1,6 ore/ziutilizare digitală pentru învățare la școală, declarată în România; OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică): 1,7

1,7 ore/ziutilizare digitală pentru recreere la școală, declarată în România; OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică): 1,1

29%declară că elevii din clasă sunt distrași frecvent de dispozitive la orele de științe; OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică): 28%

Aceste valori se referă la utilizarea dispozitivelor la școală în zilele de curs, nu la întregul timp zilnic petrecut în fața unui ecran. Distincția este esențială: un dispozitiv poate susține explicația și exersarea, dar poate găzdui în același timp mesaje, divertisment și alte activități care concurează pentru atenție.

În România, elevii care raportează distragere digitală la științe au un scor cu 18 puncte mai mic decât cei care nu o raportează, după luarea în calcul a profilului socioeconomic al elevilor și școlilor. Media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) a diferenței este de 11 puncte. Este o asociere statistică: nu înseamnă că eliminarea telefonului ar produce automat o creștere de 18 puncte pentru fiecare elev.

Inteligența artificială face deja parte din acest context. 40% dintre elevii din România spun că folosesc săptămânal chatboți AI pentru a-i ajuta să învețe, față de 46% în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Simplul acces la un răspuns nu ne spune dacă elevul a înțeles metoda sau dacă poate rezolva singur o problemă asemănătoare.

Pentru meditații online la matematică: un obiectiv practic este lucrul vizibil al elevului: explicarea pașilor, verificarea răspunsului și rezolvarea independentă a unui exercițiu nou. Recomandarea privește felul în care organizăm învățarea; PISA nu compară aici eficiența meditațiilor online cu cea a pregătirii față în față.

Sursa: PDF, pp. 8–9. Timpii și experiențele sunt declarate de elevi. Indicatorii nu sunt monitorizări directe ale ecranelor.

03 / Explicații și feedback

Sprijinul profesorului înseamnă mai mult decât prezența lui la clasă.

68% / 69%profesorul se interesează de învățarea fiecărui elev: România / OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

69% / 66%profesorul continuă explicația până când elevii înțeleg: România / OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

68% / 73%profesorul oferă ajutor suplimentar când este necesar: România / OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Procentele descriu răspunsurile despre majoritatea orelor de științe. Ele nu sunt calificative individuale acordate profesorilor și nu măsoară direct sprijinul la matematică. Totuși, arată că dimensiunile sprijinului nu evoluează identic: în România, continuarea explicației este declarată de o proporție numeric mai mare decât media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), în timp ce ajutorul suplimentar este declarat de o proporție mai mică.

Raportul precizează că sprijinul profesorului nu s-a schimbat semnificativ în România între 2015 și 2025, deși climatul disciplinar s-a îmbunătățit. O clasă mai ordonată și un feedback mai bun sunt obiective diferite. Ordinea poate crea condiții de lucru, dar nu ne spune singură dacă elevul a înțeles conceptul.

Pentru pregătire la matematică: merită să verificăm ce se întâmplă după explicație. Poate elevul reformula ideea? Poate identifica greșeala? Poate alege o metodă fără să copieze modelul? Aceste întrebări transformă feedbackul într-un instrument de diagnostic, nu doar într-o confirmare de tipul „corect” sau „greșit”.

Sursa: PDF, p. 9. Diferențele dintre procente sunt descriptive; nu afirmăm semnificație statistică pentru comparațiile pe care raportul nu o precizează.

04 / Motivație și perseverență

Curiozitatea există. Are nevoie de o metodă de lucru.

77% dintre elevii din România declară că sunt curioși în legătură cu multe lucruri, față de 73% în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). 63% spun că depun un efort suplimentar când munca devine dificilă, față de 60% în OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Aceste răspunsuri contrazic ideea unei lipse generale de interes, dar nu dovedesc că interesul este transformat întotdeauna în competență.

În același timp, 61% dintre elevii din România exprimă convingerea că inteligența poate fi dezvoltată, față de 69% în media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Raportul găsește asocieri între atitudini și rezultate la științe. Nu putem transforma aceste asocieri într-o promisiune că un mesaj motivațional va produce un anumit câștig de puncte.

O interpretare pedagogică utilă este să legăm încurajarea de pași observabili. În loc de o etichetă precum „nu sunt bun la matematică”, putem identifica o dificultate precisă: nu disting ipoteza de concluzie, nu înțeleg fracțiile sau nu verific unitățile. O dificultate formulată precis poate deveni obiectiv de lucru. Pentru meditații la matematică pentru liceu, această clarificare ajută la alegerea exercițiilor și a ritmului de pregătire.

Sursa: PDF, pp. 7–8. Interpretările pedagogice aparțin MathTeacher. Procentele se referă la răspunsurile elevilor, nu la diagnostice psihologice individuale.

Răspuns educațional / De la observații la acțiune

Un plan de pregătire la matematică,
pornind de la elev.

Pașii de mai jos sunt recomandări pedagogice MathTeacher. Datele naționale justifică atenția acordată competențelor de bază, dar planul individual începe cu ceea ce elevul știe efectiv.

01

Identificăm punctul de plecare

Câteva probleme variate și o discuție despre rezolvare arată unde se rupe firul: enunț, noțiune, calcul sau strategie.

02

Reconstruim înțelegerea

Legăm noțiunea de exemple și reprezentări. Elevul explică pașii, apoi aplică ideea într-un context diferit.

03

Exersăm cu feedback

Alternăm lucru ghidat și rezolvări independente. Revenim la greșeli și verificăm dacă metoda este înțeleasă.

04

Verificăm progresul

Folosim probleme noi și recapitulări pentru a decide ce trebuie consolidat și când putem crește dificultatea.

Meditații online la matematică

Explicații pas cu pas, exerciții și feedback, într-un cadru în care elevul participă activ. Alegerea formatului și a ritmului se face în funcție de nevoi.

Vezi cum se desfășoară pregătirea →

Meditații la matematică pentru liceu

De la consolidarea noțiunilor la pregătirea pentru Bacalaureat, obiectivele trebuie raportate la clasă, profil și programa examenului.

Explorează pregătirea pentru Bacalaureat →

Întrebări firești

Ce înseamnă toate acestea pentru copilul meu?

De ce apar nivelul 1a și „sub nivelul 1a” în PDF? Unde este nivelul 2?

Figura 4 evidențiază cele două categorii de performanță joasă și nivelurile avansate 5–6. Intervalul gri dintre acestea corespunde nivelurilor 2–4. În această pagină îl colorăm explicit și îi calculăm ponderea prin diferență. Procentul „nivelul 2 sau peste” include nivelurile 2, 3, 4, 5 și 6; nu este procentul elevilor aflați exact la nivelul 2. PDF-ul nu oferă în această figură ponderi separate pentru nivelurile 2, 3 și 4.

Rezultatele la lectură sunt rezultatele la limba română?

Nu sunt echivalente cu o evaluare completă la limba și literatura română. Domeniul PISA este lectura: înțelegerea, utilizarea și evaluarea informației scrise. Rezultatul nu este o notă la română și nu măsoară separat toate componentele programei, precum gramatica sau istoria literară.

Ce măsoară PISA și ce înseamnă nivelul 2 la matematică?

PISA evaluează aplicarea cunoștințelor de către elevii de aproximativ 15 ani. La nivelul 2, elevii pot recunoaște reprezentarea matematică a unei situații simple fără instrucțiuni directe. PISA nu este un examen de Bacalaureat și nu acoperă identic programa școlară.

Cum pot folosi aceste rezultate pentru pregătire la matematică?

Rezultatele naționale oferă context, dar punctul de plecare pentru un elev este o evaluare individuală. Identificarea lacunelor, explicațiile pas cu pas și verificarea rezolvărilor pot orienta un plan de lucru. Acestea sunt recomandări pedagogice MathTeacher, nu efecte demonstrate de raportul PISA.

Ce contează când aleg meditații online la matematică?

Urmărește dacă elevul explică raționamentul, primește feedback și rezolvă independent exerciții noi. Formatul online trebuie să susțină lucrul activ. Raportul PISA citat nu compară eficiența meditațiilor online cu cea a orelor față în față.

Sunt relevante datele pentru meditații la matematică pentru liceu?

Da, ca punct de reflecție asupra înțelegerii și aplicării noțiunilor. Pentru liceu și Bacalaureat, pregătirea trebuie adaptată clasei, profilului și programei examenului. Procentele PISA nu reprezintă rata de promovare la Bacalaureat și nu prezic nota unui elev.

Transparență / Surse & metodologie

Cifrele au nevoie de context.

De unde provin datele

Analiză bazată pe documentul furnizat, PISA 2025 Results (Volume I) – Country notes: Romania, OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), 2026. Datele despre competențe sunt la pp. 3, 5–6; obiceiurile de studiu la p. 8; prezența și eșantionul la pp. 10–11.

Consultă nota de țară OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ↗
Volumul I: Future-Ready Students ↗

Pe cine descriu rezultatele

În România au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentând aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani, adică circa 76% din populația totală de această vârstă. Procentele sunt estimări ponderate, nu numărări directe în eșantion.

Raportul precizează că datele României au îndeplinit standardele PISA. Rezultatele nu descriu fiecare elev și nu reprezintă toți liceenii.

Cum citim graficele

Am păstrat procentele rotunjite din document. „P.p.” înseamnă puncte procentuale: 65% − 48% = 17 p.p. Ponderea sub nivelul 2 se obține adunând cele două categorii joase din figura 4: de exemplu, 30% + 22% = 52% la matematică. Grupa nivelurilor 2–4 este calculată prin diferență: 100% minus cele două categorii joase minus grupa 5–6. Valorile exacte pentru nivelul 2, nivelul 3 și nivelul 4 separat nu sunt oferite în această figură.

Efectele 3D sunt decorative; valorile se citesc din etichete, fețele frontale și tabele. Nu am calculat teste de semnificație statistică. Diferențele descriptive nu dovedesc relații cauzale.

Limitele concluziilor

PISA nu testează eficiența serviciilor MathTeacher, nu garantează rezultate la examene și nu demonstrează că meditațiile online produc o anumită creștere a scorurilor. Recomandările de pregătire sunt interpretarea editorială MathTeacher.

Indicatorii declarați în chestionare pot fi influențați de interpretarea întrebărilor și de diferențe culturale.

Sursa originală: © OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) 2026, CC BY 4.0. Conținut sintetizat și tradus în română; grafice redesenate și calcule descriptive realizate de MathTeacher. Aceasta este o adaptare a unei lucrări originale a OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Opiniile și argumentele din adaptare nu reprezintă opiniile oficiale ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) sau ale statelor membre. În caz de neconcordanță cu traducerea, textul original prevalează.

Datele arată unde suntem. Educația deschide drumul înainte.

O statistică descrie o generație.
Nu decide viitorul unui copil.

Progresul începe când înțelegem unde se rupe firul învățării. Pornim de la dificultățile reale ale elevului și stabilim pașii de pregătire la matematică, cu explicații clare, exercițiu și feedback.

Să construim un plan